Luca Dan Șerbănați la bacalaureat, 1961
Luca Dan Șerbănați în primii ani ’70
Luca Dan Șerbănați la ultimul curs, aprilie 1989

Luca Dan Șerbănați

Profesor emerit la Politehnica din București

Cercetare, învățământ, industrie și memorii

RO | EN | IT
Luca Dan Șerbănați la Veneția, 1990
Luca Dan Șerbănați la New York, 2005
Luca Dan Șerbănați

Repere bibliografice

Autori:
Crenguța Bogdan, Luca Dan Șerbănați, Dana Shishmanian

Titlu:
Understanding Concerns with Ontologies

Publicare:
Proceedings of the 14th International Conference on Concurrent Enterprising

Loc: Lisabona, Portugalia
An: 2008

Descarcă PDF-ul articolului

Figurile articolului

Miniaturi (click pentru mărire)

Fig. 1. Taxonomia OWL a conceptelor necesare pentru definirea ontologică a concern-ului.
Fig. 2. Taxonomia OWL a conceptelor necesare pentru definirea ontologică a problemei.

Aport conceptual

Articolul fixează pentru prima dată, într-o formă coerentă și explicit ontologică, sensul în care folosim noțiunea de concern în analiza sistemelor informaționale.

Descriere

Dacă articolul din 2006 introdusese metoda concern-oriented pentru analiza sistemelor informaționale, aici accentul se mută de pe metodă pe conceptul însuși de concern. Această mutare este esențială. Pentru a construi o metodă solidă, nu era suficient să enumerăm pași de lucru; trebuia clarificat ce înseamnă de fapt un concern, în ce relație stă cu stakeholder-ul, cu problema, cu interesul și cu preocuparea și cum poate fi el formulat suficient de riguros pentru a deveni util în analiză și modelare.

Articolul pleacă de la observația că în literatura despre aspect-oriented software development termenul de concern era folosit cu multe sensuri și cu destulă confuzie. De aceea, textul își propune să-l definească mai precis în contextul ingineriei sistemelor informaționale. Definiția propusă este foarte importantă pentru toată seria ulterioară: un concern este o grijă a unuia sau mai multor stakeholder-i implicați în construcția sau evoluția unui sistem informațional în mediul său natural.

Definiția nu se oprește însă la acest nivel aproape intuitiv. Articolul insistă că grija unui stakeholder depinde de interesul sau preocuparea lui față de o problemă din lumea reală. Asta introduce deja o structură semantică mult mai bogată. Concern-ul nu este doar ceva „important”, ci ceva care izvorăște dintr-o stare mentală a stakeholder-ului în raport cu o situație percepută ca problematică sau insuficient satisfăcătoare.

Din acest punct începe adevărata contribuție a textului: construirea ontologiei CONO. Ea nu este doar o listă de termeni, ci o încercare de a descrie formal conceptul de concern și rețeaua de concepte legate de el: stakeholder, rol, sistem și proces de dezvoltare, stări mentale precum nevoia, interesul și preocuparea, problema și specificația problemei. În felul acesta, articolul mută discuția din registrul metodologic într-un registru ontologic.

Pentru această construcție, autorii folosesc DOLCE ca ontologie de bază, împreună cu extensiile sale COM, D&S și Systems. Alegerea nu este întâmplătoare. Ea arată că direcția urmărită aici nu este una ad-hoc, ci una care încearcă să se ancoreze într-o ontologie fundamentală capabilă să distingă riguros între obiecte, stări, descrieri, relații și dependențe.

Un rol central îl are și noțiunea de problemă. Articolul definește problema ca o situație în care stakeholder-ul constată că starea actuală a lucrurilor este nesatisfăcătoare în raport cu o stare finală imaginată ca mai bună. Din această definiție derivă ideea de problem specification, adică perechea formată din hypothesis și conclusion. Ipoteza descrie abstract situația actuală; concluzia exprimă întrebările prin care stakeholder-ul încearcă să ajungă la o stare finală mai bună.

Aici apare una dintre ideile cele mai fertile ale întregii serii: high-level specification of concern. Ea este definită ca o descriere care asociază specificației problemei rolurile stakeholder-ilor care manifestă interes sau preocupare față de acea problemă. În acest fel, concern-ul capătă o formă explicită și utilizabilă analitic. El nu mai este doar o intuiție sau o etichetă verbală, ci o structură descrisă.

Articolul merge și mai departe: susține că tocmai conceptele conținute în aceste high-level specifications alcătuiesc vocabularul stakeholder-ilor. Acest vocabular poate fi apoi folosit la construcția ontologiei sistemului informațional. Aici se vede foarte clar puntea spre articolul următor, despre ontologia obținută printr-o abordare concern-oriented. Cu alte cuvinte, textele nu sunt juxtapuse, ci se nasc organic unul din altul.

Din punct de vedere tehnic, articolul arată și că taxonomiile ontologice au fost traduse în OWL DL și verificate cu Protégé și RacerPro. Acest lucru este important pentru că arată că ontologia nu este propusă doar verbal sau schematic, ci este și pusă la lucru într-un cadru formal verificabil.

Privit retrospectiv, acesta este unul dintre articolele în care direcția tezei Crenguței se detașează clar de un simplu interes pentru „ontologii” în general și capătă o identitate proprie: aceea a unei cercetări despre legătura dintre concern-e, structuri mentale, probleme, vocabular și modelare ontologică a sistemelor informaționale.

Locul articolului în traseul cercetării noastre

Articolul are o importanță mai generală pentru propriile mele preocupări. El atinge direct o problemă de modelare care m-a interesat mereu: cum poate fi făcut mai riguros drumul de la realitatea inconjurătoare și de la concern-ele actorilor către conceptele și modelele cu care noi construim sistemele informatice.

Și în seria lucrărilor scrise cu Crenguța Bogdan, acest articol ocupă locul unei veritabile piese de articulație in cercetările ei. Articolul din 2006 introdusese deja metoda concern-oriented. Dar metoda, pentru a putea fi dusă mai departe, avea nevoie de o clarificare a conceptului central pe care se sprijinea. Aici se întâmplă exact acest lucru.

De aceea eu văd această lucrare ca un text-pivot. Ea stă între articolul de geneză din 2006 și lucrările următoare despre ontologia domeniului și despre construirea fațetelor. Fără această etapă de clarificare ontologică, trecerea spre vocabular, modele conceptuale, views și facets ar fi rămas insuficient fundamentată.

Legături