Toward a Concern-Oriented Analysis Method for Enterprise Information Systems

Acesta este, după părerea mea, un articol important al direcției cercetării mele în jurul concern-elor, fațetelor și al modelării conceptuale, dezvoltată, mai târziu, cu ajutorul ontologiilor, de Crenguța Bogdan. Textul introduce o metodă de identificare, clasificare și analiză a concern-elor stakeholder-ilor unui sistem informațional și propune patru perspective fundamentale din care aceste concern-e pot fi identificate: socială, informațională, funcțională și tehnologică.

Repere bibliografice

Autori:
Crenguța Bogdan, Luca Dan Șerbănați

Titlu:
Toward a Concern-Oriented Analysis Method for Enterprise Information Systems

Publicare:
IEEE International Multi-Conference on Computing in the Global Information Technology (ICCGI 2006)

Loc: București, România
An: 2006
Editură: IEEE Computer Society
Pagini: 30–35

Descarcă PDF-ul articolului

Figurile articolului

Miniaturi (click pentru mărire)

Figura 1 – Clasificarea conform DOLCE + D&S a conceptelor care aparțin preocupărilor C1-C4.

Figura 2 – Relații de dependență directă între convingerile legate de C4.

Tabela 1 – Convingerile care stau la baza îngrijorării C4.

Tabela 2 – Extras din ontologia criteriilor de selecție a subiectului.

Fig. 1. Relații de dependență directă între convingerile legate de C4.
Fig. 2. Clasificarea conform DOLCE + D&S a conceptelor care aparțin preocupărilor C1-C4.
Tab. 1. Convingerile care stau la baza îngrijorării C4.
Tab. 2. Extras din ontologia criteriilor de selecție a subiectului.

Aport conceptual

Articolul introduce o metodă de analiză a sistemelor informaționale bazată pe concern-ele stakeholder-ilor, înțelese ca expresii ale grijilor, intereselor, nevoilor sau preocupărilor care apar în construcția ori evoluția unui sistem informațional.

definește high-level specification pentru un concern;
propune o metodă în patru pași: identificare, clasificare, relații între concern-e, prioritizare;
introduce patru perspective fundamentale: socială, informațională, funcțională, tehnologică;
arată cum pot fi descrise sistemele informaționale prin patru tipuri de entități: agent, activitate, unealtă, obiect;
aplică metoda pe un studiu de caz concret din administrația publică.

Descriere

Acest articol pornește de la o observație simplă, dar foarte fertilă: dezvoltarea unui sistem informațional nu poate fi înțeleasă numai ca activitate tehnică vizând programarea, ci trebuie privită în contextul sistemului mai larg în care va fi instalat și folosit. Cu alte cuvinte, un sistem informațional apare pentru că, într-un sistem real — de regulă o întreprindere sau o instituție — există probleme, nevoi, blocaje și așteptări care trebuie înțelese înainte de a putea formula corect cerințele noului sistem.

În acest scop, articolul propune să privim analiza prin prisma concern-elor stakeholder-ilor. Textul spune limpede că a înțelege concern-ele înseamnă a fi capabil să le descrii, iar pentru fiecare concern trebuie elaborată o high-level specification. Această specificație descrie problema asociată concern-ului și rolurile stakeholder-ilor care manifestă acel concern.

Un punct foarte important este modelul de bază al sistemului informațional. În articol, un IS este descris prin patru tipuri de entități: agent, activitate, unealtă și obiect. Această schemă - pentru mine ea este o paradigmă la care țin foarte mult - este importantă nu doar ca simplificare conceptuală, ci și pentru că oferă un cadru de referință pentru identificarea concern-elor în raport cu structura și funcționarea sistemului.

Metoda propusă are patru pași: identificarea concern-elor, clasificarea lor, identificarea relațiilor dintre ele și prioritizarea rezolvării lor. În articol, accentul cade mai ales pe primii doi pași, întrucât aceștia sunt cei decisivi pentru faza de culegere a cerințelor. Concern-ele sunt apoi identificate din patru perspective asupra dezvoltării unui sistem informațional: socială, funcțională, informațională și tehnologică.

Perspectiva socială privește sistemul din punctul de vedere al nevoilor, intereselor și preopcupărilor stakeholder-ilor afectați de evoluția lui. Aici apar, de pildă, concern-ele managementului, ale utilizatorilor, ale inginerului de sistem sau ale altor participanți la procesele de afaceri. Perspectiva funcțională privește sistemul prin activitățile pe care le susține sau le automatizează. Perspectiva informațională îl vede ca depozit distribuit de date, informații și cunoștințe. Iar perspectiva tehnologică privește infrastructura ICT și produsele software care fac posibilă funcționarea sistemului.

Articolul nu se limitează la enunțuri generale. El discută și exemple concrete de concern-e, formulate sub forma unor specificații de nivel înalt, cum este preocuparea legată de introducerea unei noi tehnologii informaționale și de efectul ei asupra naturii muncii. Aici se vede deja ceva foarte important pentru lucrările ulterioare: concern-ul nu este doar o etichetă, ci o structură care leagă o problemă, o ipoteză, o concluzie așteptată și un rol de stakeholder.

Studiul de caz ales este din administrația publică românească și privește activitatea unui birou de gestionare a certificatelor fiscale. Acolo, metoda este folosită pentru a identifica stakeholder-ii, obiectivele instituționale și concern-ele care apar din perspectiva socială, informațională, funcțională și tehnologică. Chiar dacă articolul recunoaște că, din lipsă de spațiu, concern-ele sunt numai enumerate și nu complet detaliate, studiul de caz are meritul de a arăta că metoda nu rămâne la nivel abstract.

Spre final, textul propune și o clasificare generală a concern-elor în două mari categorii: concern-e orientate spre obținerea a ceva nou prin folosirea sistemului și concern-e orientate spre verificarea, validarea sau demonstrarea unor proprietăți și situații așteptate. Această distincție este utilă, pentru că sugerează deja o tipologie a scopurilor pe care le poate servi analiza.

Locul articolului în traseul cercetării mele

Privit retrospectiv, articolul este important nu doar prin ceea ce spune explicit, ci și prin ce pregătește. Nucleul metodologic, adica noțiunile de high-level specification, perspectivă, vocabular al stakeholder-ului și clasificare a concern-elor vor fi preluate și duse mai departe în colaborarea mea cu Crenguța în lucrările despre ontologie, fațete conceptuale și multi-faceted views.

Mai exact, articolul fixează trei idei propagate de mine în toate cursurile mele de inginerie software si care vor fi dezvoltate ulterior. Mai întâi, că analiza trebuie pornită de la concern-ele stakeholder-ilor. Apoi, că aceste concern-e pot fi descrise sistematic prin specificații de nivel înalt. Și, în sfârșit, că pentru a înțelege un sistem informațional trebuie folosite perspective multiple, nu o singură decompoziție dominantă.

De aceea, în seria Crenguței, eu văd acest text ca pe lucrarea de geneză. El deschide direct drumul spre Understanding Concerns with Ontologies, spre articolul despre ontologia bazată pe concern-e și apoi spre articolele despre construirea fațetelor sistemelor informaționale.