A Concern-Oriented and Ontology-Based Approach to Constructing Facets of Information Systems
Acest articol reprezintă pasul în care direcția dezvoltată împreună cu Crenguța Bogdan ajunge la una dintre noțiunile sale cele mai proprii: fațeta. Dacă lucrările anterioare introduseseră metoda concern-oriented și trecerea de la concern-e la ontologia domeniului, aici apare explicit mecanismul prin care, pornind de la ontologie și de la descrierile mentale ale credințelor și cunoștințelor stakeholder-ilor, se construiesc facets ale viitorului sistem informațional. Articolul este, astfel, veriga care leagă analiza orientată spre concern-e de ideea mai matură a sistemului informațional ca agregare de views compuse din fațete.
Repere bibliografice
Autori:
Crenguța Bogdan, Luca Dan Șerbănați
Titlu:
A Concern-Oriented and Ontology-Based Approach to Constructing Facets of Information Systems
Publicare:
ICSOFT 2007 – International Conference on Software and Data Technologies
Loc: Barcelona, Spania
An: 2007
Figurile articolului
Miniaturi (click pentru mărire)
Fig. 1. Relații de dependență directă între convingerile legate de C4.
Fig. 2. Modelul ontologic al lui K1.
Fig. 3. Modelul ontologic al lui B10.
Fig. 4. Structura de fatete a concern-ului C4.
Tab. 1. Credinte care au origine in concern-ul C4.
Tab. 2.Extras din ontologia criteriilor de selecție a subiectelor.
Aport conceptual
Articolul mută accentul de pe construcția ontologiei de domeniu pe construirea fațetelor și pe ideea că un sistem informațional poate fi înțeles ca agregare de views compuse din fațete asociate concern-elor.
- definește explicit view și facet în cadrul metodei concern-oriented;
- arată cum se construiesc modelele UML ontologice ale credințelor și cunoștințelor;
- descrie mecanismul de abstracție prin care din ontologie se obține o fațetă utilizabilă în viitorul IS;
- introduce analiza gradului de independență dintre fațete, de la identitate la ortogonalitate;
- pregătește direct ideea mai matură a multi-facetted views din lucrările ulterioare.
Descriere
Acest articol pornește de la aceeași problemă generală care străbate toată seria Crenguței: complexitatea sistemelor informaționale și nevoia unei partiționări metodice a modelului lor conceptual. Dar, aici, pasul înainte este foarte clar. Dacă articolele anterioare se ocupaseră mai ales de identificarea concern-elor și de construcția ontologiei domeniului, acum întrebarea devine: cum se poate ajunge de la această ontologie la structuri parțiale, inteligibile și utile pentru proiectarea sistemului?
Răspunsul propus este noțiunea de fațetă. În articol, o fațetă este o abstracție determinată de un concern și de paradigma stakeholder-ului care îl manifestă. Ea nu este un simplu „fragment” arbitrar al modelului, ci o selecție și o organizare a conceptelor și relațiilor din ontologia domeniului, astfel încât să exprime semantic raționamentul asociat unui concern. Din acest motiv, o fațetă este mai mult decât un submodel tehnic: ea este o vedere semantic motivată.
Articolul introduce și noțiunea de informational view, înțeleasă ca model structural al sistemului, de tip diagramă UML de clase, care conține categoriile domeniului, relațiile dintre ele și constrângerile de interpretare. Un asemenea view nu este construit direct, dintr-o singură mișcare, ci este văzut ca un cluster de fațete. Cu alte cuvinte, sistemul informațional nu mai este descris printr-o singură decompoziție dominantă, ci prin compunerea mai multor abstracții motivate de concern-e diferite.
Baza pentru această construcție rămâne ontologia domeniului. Articolul reia ideea că vocabularul și semantica sistemului provin din descrierile mentale ale credințelor și cunoștințelor stakeholder-ilor, adică din ceea ce autorii numesc semantic rationales. Acestea sunt analizați în raport cu problemele asociate concern-elor și furnizează atât conceptele domeniului, cât și relațiile intenționale dintre ele.
Un moment important al metodei este construirea modelelor UML ontologice. Acestea încearcă să păstreze semantica ontologiei, dar s-o exprime într-o formă mai apropiată de instrumentele curente de modelare. Articolul arată că atât cunoștințele, cât și credințele pot fi transpuse în asemenea modele. În figurile sale apar exemple concrete pentru o piesă de cunoaștere și pentru o credință, ceea ce face foarte vizibil pasul dintre ontologie și modelare.
De aici intervine mecanismul propriu-zis de abstracție. Pentru a construi o fațetă, nu sunt păstrate toate clasele și toate relațiile din modelele UML ontologice, ci doar acelea care vor face parte din viitorul sistem informațional și din semantica relevantă a concern-ului analizat. Clasele ce țin doar de ontologia fundamentală sau care nu au corespondent direct în sistemul viitor pot fi eliminate, cu condiția să nu se piardă relații esențiale pentru sensul fațetei.
Una dintre ideile cele mai interesante ale articolului este că fațetele pot fi în grade diferite de independență unele față de altele. Ele pot fi identice, parțial suprapuse sau ortogonale. Dacă sunt identice, înseamnă că, în fond, două concern-e sunt unul singur, manifestat de stakeholder-i diferiți. Dacă se suprapun parțial, înseamnă că împărtășesc concepte sau fragmente comune de cunoaștere. Această analiză a independenței dintre fațete deschide direct drumul spre compunerea views-urilor.
Studiul de caz folosit este din nou din domeniul studiilor clinice, mai precis procesul de identificare a criteriilor de selecție a subiecților pentru un protocol. Este important de observat că aici clinical trials funcționează mai ales ca teren de experiment pentru metoda generală, nu ca subiect final în sine. Din acest motiv, deși articolul va trebui legat și de ramura de informatică medicală dedicată studiilor clinice, el rămâne în primul rând un text de teorie și metodă a modelării.
În concluzie, articolul are o miză clară: să arate că, pornind de la concern-e și ontologie, se poate construi pas cu pas modelul conceptual al unui sistem informațional ca agregare de views compuse din fațete. Acesta este unul dintre textele în care direcția Crenguței capătă cea mai recognoscibilă identitate proprie.
Locul articolului în traseul cercetării
În succesiunea lucrărilor Crenguței Bogdan, acest articol ocupă locul în care apare pentru prima dată în mod autonom tema fațetelor. El vine după articolul despre metoda concern-oriented și după textul despre ontologia obținută din concern-e și face pasul de la ontologie la structurile parțiale prin care sistemul poate fi efectiv modelat.
Din acest motiv, eu îl văd ca pe o lucrare foarte importantă. Ea pregătește direct varianta mai amplă și mai matură despre multifaceted information systems și, mai târziu, textul de sinteză din 2010. Dacă primele articole definesc metoda și clarifică semantica concern-elor, acesta arată cum se ajunge la arhitectura internă a modelului.
În raport cu propriile mele preocupări, articolul este iarăși foarte apropiat de o temă mai veche: cum poate fi împărțită complexitatea fără a o distruge, cum se poate evita „tirania descompunerii dominante” și cum pot fi obținute vederi multiple, dar coerente, asupra aceluiași obiect de proiectare.
Acest articol aparține direcției mele de cercetare privind modelarea conceptuală și ontologiile , dezvoltată împreună cu Crenguța Bogdan în jurul concern-elor, al ontologiilor de domeniu, al vederilor și al fațetelor sistemelor informaționale.
Legături
- Înapoi la pagina Crenguței Bogdan
- Toward a Concern-Oriented Analysis Method for Enterprise Information Systems (2006)
- Understanding Concerns with Ontologies (2008)
- Towards an Ontology using a Concern-Oriented Approach for Information Systems Analysis (2007)
- Concern-Oriented and Ontology-Based Analysis of Information Systems (2010)





