Towards an Ontology using a Concern-Oriented Approach for Information Systems Analysis
Acest articol reprezintă pasul prin care metoda concern-oriented propusă împreună cu Crenguța Bogdan iese din faza strict metodologică și intră în zona construcției ontologiilor. Dacă articolul din 2006 introdusese identificarea și analiza concern-elor stakeholder-ilor, iar textul despre Understanding Concerns with Ontologies clarifica ontologic noțiunea de concern, aici apare explicit ideea de a construi ontologia unui sistem informațional pornind de la concern-ele stakeholder-ilor, de la raționamentele lor semantice și de la vocabularul care se desprinde din acestea.
Repere bibliografice
Autori:
Crenguța Bogdan, Daniela Luzi, Fabrizio L. Ricci, Luca Dan Șerbănați
Titlu:
Towards an Ontology using a Concern-Oriented Approach for Information Systems Analysis
Publicare:
Enterprise Interoperability II: New Challenges and Approaches
Editori volum:
R. J. Gonçalves, J. P. Müller, K. Mertins, M. Zelm
Editură: Springer-Verlag
An: 2007
Pagini: 329–332
Figurile articolului
Miniatură (click pentru mărire)
Fig. 1. Taxonomia conceptelor și relațiilor intenționale aflate la baza concern-ului C5
Aport conceptual
Articolul propune extinderea metodei concern-oriented pentru analiza sistemelor informaționale în direcția construcției ontologiilor de domeniu.
- leagă explicit concern-ele stakeholder-ilor de proiectarea ontologiei;
- introduce șase pași suplimentari ai metodei, dedicați extragerii conceptelor și construirii ontologiei;
- accentuează rolul semantic rationales și al beliefs în analiza concern-elor;
- folosește OntoClean și o ontologie fundamentală ca schelet pentru clasificarea conceptelor;
- aplică metoda în domeniul studiilor clinice, asupra criteriilor de selecție a subiecților.
Descriere
Acest articol se inscrie pe direcția temei mele de cercetare privind modelarea conceptuală și ontologii, dezvoltată împreună cu Crenguța Bogdan în mai multe articole preparatoare pentru teza ei precum și cu alți doctoranzi ai mei.
Tema centrală a articolului este interoperabilitatea semantică. Autorii pornesc de la ideea că sintaxa și structura pot fi standardizate relativ ușor prin XML și prin alte convenții de schimb de date, dar că adevărata dificultate apare atunci când aplicații diferite trebuie să împărtășească nu doar un format, ci și sensul conceptelor pe care le folosesc. De aici apare necesitatea ontologiilor.
Articolul susține că proiectarea unei ontologii nu trebuie făcută arbitrar sau doar intuitiv, ci pornind de la concern-ele stakeholder-ilor. Aceasta este mutația decisivă. Ontologia nu mai este concepută ca un artefact separat de analiza sistemului, ci ca un rezultat al unei metode care pornește de la actorii implicați, de la problemele care îi preocupă și de la cunoașterea tacită și explicită pe care o mobilizează în raport cu aceste probleme.
În acest punct, articolul reia metoda concern-oriented propusă anterior și o extinde. Metoda de bază cuprinde identificarea stakeholder-ilor, identificarea concern-elor, clasificarea concern-elor, stabilirea relațiilor dintre ele și prioritizarea lor. La acestea se adaugă acum șase pași noi, dedicați proiectării ontologiei: identificarea semantic rationales din specificațiile concern-elor, identificarea conceptelor folosite în aceste raționamente, analiza ontologică a intensionii conceptelor, alegerea unei ontologii fundamentale, clasificarea conceptelor conform acesteia și definirea ontologiei într-un limbaj logic formal.
Un element foarte important este accentul pus pe analiza stărilor mentale ale stakeholder-ilor. Articolul spune limpede că, pentru a înțelege concern-ele și dependențele dintre ele, trebuie analizate preocupările, interesele și credințele stakeholder-ilor, adică modul în care ei raționează. Aici apare influența filosofiei cognitive și a funcționalismului, pe care autorii o folosesc ca fundal teoretic pentru a trata credințele și cunoașterea drept structuri relevante pentru modelarea semantică.
În această construcție, beliefs au un rol privilegiat, deoarece sunt strâns legate de concern-e. Fiecare concern este considerat a fi bazat pe un grup de credințe și fragmente de cunoaștere care constituie rationale-ul semantic său. Aceste raționamente sunt exprimate în limbaj natural, iar analiza lor face posibilă identificarea conceptelor și a unor relații intenționale dintre ele.
De aici articolul trece spre construcția efectivă a ontologiei. Conceptele sunt analizate ontologic cu ajutorul metodologiei OntoClean, pentru a obține o taxonomie de bază, construită pe proprietăți precum rigiditatea, identitatea și dependența. Apoi este aleasă o ontologie fundamentală care poate fi extinsă prin subsumare, iar conceptele domeniului sunt clasificate în raport cu aceasta. În final, ontologia domeniului este definită formal, atât prin concepte, cât și prin relațiile intenționale dintre ele.
Studiul de caz este foarte semnificativ: criteriile de selecție a subiecților în cadrul unui protocol clinic. Protocolul este privit ca plan de lucru pentru derularea unui studiu clinic, iar criteriile de selecție sunt tratate drept componentă esențială pentru definirea populației de studiu. În jurul acestor criterii sunt identificate nouă concern-e ale comitetului de redactare a protocolului, iar pentru unul dintre ele, C5, este prezentată explicit taxonomia conceptelor pe care se bazează.
Acest exemplu nu este întâmplător. El arată că metoda nu produce doar o ontologie generică a concern-elor, ci poate fi aplicată la domenii foarte specializate, unde vocabularul, dependențele semantice și constrângerile sunt dense. De aceea, articolul stă și la originea subramurii mele de cercetare, cea despre clinical trials.
Privit retrospectiv, textul este important și pentru că leagă două lumi care adesea rămân separate: lumea analizei cerințelor și lumea modelării ontologice. Aici, ontologia nu este doar „adăugată” peste analiză, ci se naște chiar din ea, din modul în care stakeholder-ii văd problemele și din conceptele implicite în această vedere.
În final, articolul spune limpede că cercetarea urma să continue în direcția construcției modelelor ce vor constitui views ale stakeholder-ilor. Acest lucru este esențial: aici se vede deja, în stare incipientă, drumul către articolele despre facets și, mai târziu, către vederile multifațetate ale sistemelor informaționale.
Locul articolului în traseul cercetării
În raport cu propriile mele preocupări, articolul este semnificativ. El ocupă locul de trecere dintre fundamentul teoretic și construcția modelului de domeniu. Articolul nostru din 2006 introdusese metoda concern-oriented, iar articolul Understanding Concerns with Ontologies va clarifica conceptul de concern și ontologia lui de bază. Aici, pentru prima dată, se formulează limpede cum se ajunge de la concern-e la ontologia unui domeniu concret.
Din acest motiv, eu văd această lucrare ca pe una dintre verigile importante ale seriei. Ea deschide direct drumul spre lucrările despre fațete și spre textul de sinteză din 2010. Totodată, ea introduce și un nou domeniu aplicativ al direcției: studiile clinice.
Acest articol continuă o temă care m-a interesat constant începând cu teza mea de doctorat și cu articolele cercetărilor mele din deceniul 1980-1989: cum se poate face pasul de la preocupările actorilor și de la limbajul lor aproximativ la un model conceptual riguros, care să poată susține proiectarea și interoperabilitatea sistemelor informatice. Conform abordarii mele, concepte precum: concern-e, vederi, fațete sau ontologiile de domeniu stau la baza proiectării sistematice a sistemelor informatice și informaționale complexe.
Legături
- Înapoi la pagina Crenguței Bogdan
- Toward a Concern-Oriented Analysis Method for Enterprise Information Systems (2006)
- Understanding Concerns with Ontologies (2008)
- A Concern-Oriented and Ontology-Based Approach to Constructing Facets of Information Systems (2007)
- Concern-Oriented and Ontology-Based Analysis of Information Systems (2010)





