VASS (Value Added Services System) a fost conceput ca o platformă de servicii cu valoare adăugată destinată utilizatorilor domestici, capabilă să intermedieze accesul la servicii electronice prin canale diferite: operator uman, răspuns vocal automat, Internet, aparate inteligente, terminale WAP și telefoane cu SIM Toolkit.
Pentru mine, proiectul a fost important deoarece marca trecerea de la aplicații software specializate la o arhitectură de sistem orientată spre integrarea serviciilor, modelarea proceselor și organizarea interacțiunii dintre utilizatori, operatori și furnizori de servicii.
Perioadă: 1999–2000
Domeniu: servicii cu valoare adăugată, integrare de servicii, platforme multicanal
Cadru instituțional: COMITEX S.r.l.
Tip sistem: sistem distribuit client–server, orientat spre servicii și integrare
Rol personal: analiză, definirea cerințelor, arhitectură de sistem, modelarea proceselor și a scenariilor
Miniaturi din documentația proiectului (clic pentru mărire)
VASS m-a interesat în primul rând ca proiect de arhitectură software: un sistem suficient de general pentru a integra mai multe tipuri de servicii și mai multe forme de acces ale utilizatorului final.
Documentele păstrate arată că proiectul a fost tratat metodic: definirea cerințelor, descrierea actorilor, modelarea procesului de business, scenarii de interacțiune și cazuri de utilizare, completate de o arhitectură hardware/software explicită.
Obiectivul declarat al sistemului VASS era să ofere clienților domestici acces la servicii cu valoare adăugată folosind tehnologii deja familiare unei largi categorii de utilizatori. Documentația vorbește explicit despre dorința de a aduce în casele utilizatorilor servicii care, altfel, ar fi presupus timp pierdut, efort și o calitate neuniformă a interacțiunii.
Sistemul era plasat într-o nișă de piață considerată puțin ocupată, dar promițătoare, cu aplicații posibile în domenii precum serviciile bancare, jocul de Lotto telematic, INPS, poșta, mesageria și furnizarea de conținut informativ.
În centrul sistemului se afla un centru de servicii care centraliza cererile venite de la utilizatori și răspunsurile furnizorilor de servicii. Arhitectura era gândită pentru a susține accesul multicanal și pentru a ascunde, în spatele unor interfețe normalizate, eterogenitatea furnizorilor și a protocoalelor.
Din documentele proiectului reiese că VASS trebuia să poată executa cereri prin mai multe moduri de interacțiune: cu operator, fără operator prin răspuns vocal automat, prin Internet, prin dispozitive inteligente, prin WAP și prin telefoane echipate cu SIM Toolkit.
Arhitectura propusă utiliza o combinație de servere web, componente aplicative, baze de date, mecanisme de integrare și protocoale de comunicație standard, într-o logică de sistem deschis și extensibil.
Una dintre calitățile documentației VASS este bogăția scenariilor. Sistemul nu era descris doar ca arhitectură, ci și ca succesiune de interacțiuni între utilizatori, bănci, operatori și alte entități externe.
Printre scenariile păstrate se află plata utilităților prin bancă și portalul VASS, gestionarea informațiilor despre plăți și plata unor conturi curente poștale. Aceste scenarii arată clar că proiectul privea serviciul în întregul său: nu doar interfața cu utilizatorul, ci și fluxul tranzacțional, confirmările, logistica și relația cu instituțiile implicate.
Diagramele de cazuri de utilizare și noțiunea de arbore de interacțiuni completează această perspectivă, oferind un model formal al dialogului dintre sistem și utilizator.
Mai jos sunt reproduse câteva diagrame reprezentative din documentația proiectului.
VASS este important în traseul meu profesional deoarece exprimă foarte bine interesul meu pentru sisteme software care nu se reduc la o funcție unică, ci organizează procese, roluri, interfețe și reguli de cooperare între actori diferiți.
În acest sens, proiectul anticipează preocupările mele ulterioare pentru platforme, integrare, interoperabilitate și modelarea arhitecturală a unor ecosisteme software.