Toward a Concern-Oriented Analysis Method for Enterprise Information Systems
O abordare a analizei sistemelor informatice ale întreprinderii pornind de la concerns — preocupările, interesele și responsabilitățile actorilor implicați în funcționarea și transformarea organizației.
Navigare
Date bibliografice
Autori: Crenguța Bogdan, Luca Dan Șerbănați
An: 2006
Lucrare: articol științific, 6 pagini
Locul publicării: de confirmat din referința bibliografică originală
Cuvinte-cheie: concern-oriented analysis, stakeholders, enterprise information systems, requirements engineering, separation of concerns
Citare provizorie: Bogdan, C.; Șerbănați, L. D. (2006), „Toward a Concern-Oriented Analysis Method for Enterprise Information Systems”. Datele conferinței/revistei necesită verificare.
Figuri (click pentru mărire)
Aport
Lucrarea propune o metodă de analiză a sistemelor informatice prin preocupările actorilor interesați și o clasificare multidimensională a acestora. Ideea esențială este că problemele viitorului sistem informatic trebuie descoperite și înțelese în contextul organizației, nu exclusiv din perspectiva software-ului de realizat.
Detalii (click pentru extindere)
- Specificație de nivel înalt pentru fiecare concern: problemă, stare inițială, stare finală și roluri implicate.
- Patru perspective: socială, informațională, funcțională și tehnologică.
- Patru activități propuse ale metodei: identificare, clasificare, relații și prioritizare.
- Aplicare ilustrativă în serviciile administrative de eliberare a certificatelor fiscale.
Descriere amplă (secțiune cu secțiune)
0. Context și miză
Articolul se înscrie în preocuparea pentru stăpânirea complexității sistemelor informatice. În locul abordării în care cerințele sunt căutate numai în funcționalitățile unei aplicații, autorii pleacă de la organizația în care aceasta urmează să funcționeze. Interesele, obligațiile și dificultățile actorilor organizaționali constituie o sursă de probleme care trebuie analizate înaintea proiectării sistemului.
Această lucrare este importantă în evoluția cercetării asupra separation of concerns deoarece transferă problema separării preocupărilor din organizarea software-ului către analiza sistemului informatic și a mediului său organizațional. Textul discută explicit literatura din ingineria software ca punct de plecare, fără să pretindă că inventează principiul separării preocupărilor.
1. Sistemul informatic în contextul întreprinderii
Un sistem informatic este analizat ca reprezentare informațională a unei porțiuni a lumii reale. Autorii disting patru tipuri de componente: agenți, activități, instrumente și obiecte. Relațiile dintre ele sunt sintetizate în Fig. 1. Agenții realizează activități, folosind instrumente și obiecte; această schemă leagă organizarea muncii de viitoarele funcții informatice.
2. Noțiunea de concern
Un concern este definit pornind de la o preocupare sau un interes al unuia ori mai multor actori față de o problemă concretă. Problema este descrisă printr-o stare inițială și o stare finală dorită, interpretate în articol drept ipoteză și concluzie ale specificației. Prin asocierea actorilor interesați se obține o specificație de nivel înalt, potrivită pentru discutarea cerințelor.
Exemplul introducerii unei noi tehnologii arată că același proiect informatic poate genera preocupări privind pregătirea angajaților, transformarea activităților și responsabilitățile proiectanților. Concern nu înseamnă, așadar, pur și simplu o funcție software sau o cerință tehnică.
3. Metoda de analiză
Metoda propune patru activități: identificarea preocupărilor, clasificarea lor, identificarea relațiilor dintre ele și prioritizarea. Autorii precizează însă că articolul se concentrează asupra primelor două, în contextul colectării cerințelor. Relațiile și prioritizarea sunt formulate ca parte a metodei generale, nu dezvoltate aici într-o procedură complet demonstrată.
4. Cele patru perspective complementare
Perspectiva socială identifică interesele, responsabilitățile și obiectivele actorilor afectați de sistem. Ierarhia rolurilor, prezentată în Fig. 2, distinge între roluri ale dezvoltatorilor și ale altor participanți.
Perspectiva informațională analizează accesul la date, informații și cunoștințe, inclusiv integritatea, acuratețea, completitudinea, securitatea și confidențialitatea lor.
Perspectiva funcțională urmărește activitățile organizației, automatizarea lor și modificările pe care introducerea sistemului le produce în modul de lucru al angajaților.
Perspectiva tehnologică privește infrastructura ICT și mijloacele prin care sistemul susține comunicarea, schimbul de informații și executarea activităților. Perspectivele nu sunt etape succesive, ci puncte de vedere complementare asupra aceleiași întreprinderi.
5. Studiu de caz: certificate fiscale
Drept ilustrare este analizată activitatea unui birou de gestionare a certificatelor fiscale din administrația publică românească. Procesul include primirea documentelor, întocmirea și eliberarea certificatelor. Sunt identificați contribuabili, funcționari, autorități fiscale și alte instituții implicate. Autorii enumără preocupări din cele patru perspective: reducerea timpului de răspuns, cunoașterea situației fiscale, păstrarea datelor și comunicarea interinstituțională.
Exemplul are caracter demonstrativ, nu este prezentat ca evaluare experimentală cu rezultate cantitative. Din motive de spațiu, articolul enumeră unele preocupări fără a le furniza pe toate în specificație completă.
6. Încadrarea în cercetare și limite
Autorii discută principiul separării preocupărilor în raport cu ingineria cerințelor, proiectarea multidimensională și programarea orientată către aspecte. Noutatea pe care o revendică este aplicarea perspectivei concern-oriented în analiza sistemelor informatice ale întreprinderii. Lucrarea invocă drept beneficii posibile comprehensibilitatea și extensibilitatea modelelor, iar pentru alte calități — întreținere, reutilizare, adaptabilitate și trasabilitate — formulează în principal așteptări, nu măsurători empirice.
În bibliografia articolului figurează și lucrarea „Understanding Concerns with Ontologies”, menționată atunci ca trimisă spre publicare; acesta este un reper pentru evoluția ulterioară a cercetărilor, fără a confunda cele două contribuții.
7. Concluzii
Lucrarea propune o modalitate de a structura analiza sistemelor informatice plecând de la problemele și preocupările actorilor organizaționali. Clasificarea socială, informațională, funcțională și tehnologică urmărește să prevină reducerea prematură a problemei la o singură perspectivă de proiectare. Rezultatul este un cadru metodologic care cere dezvoltări ulterioare pentru descrierea relațiilor dintre preocupări, prioritizare și evaluare sistematică.