Luca Dan Șerbănați la bacalaureat, 1961
Luca Dan Șerbănați în primii ani ’70
Luca Dan Șerbănați la ultimul curs, aprilie 1989

Luca Dan Șerbănați

Profesor emerit la Politehnica din București

Cercetare, învățământ, industrie și memorii

RO | EN | IT
Luca Dan Șerbănați la Veneția, 1990
Luca Dan Șerbănați la New York, 2005
Luca Dan Șerbănați

Context

Acest manual (Partea III–IV) încheie seria materialelor de curs „Limbaje și compilatoare” prin două direcții complementare: (1) formalizarea limbajelor și a proceselor de analiză/traducere și (2) proiectarea efectivă a unui compilator, privită ca un lanț de transformări controlate ale reprezentărilor.

Notă: nu am deocamdată un exemplar scanat complet pentru publicare. Pagina de față descrie conținutul pe baza structurii cursului.

Coperta (generată)

Coperta manualului «Limbaje și compilatoare», Partea III–IV (1984)

Copertă reconstruită pentru uniformizarea seriei.

Descrierea conținutului

În această parte a cursului, accentul se mută de la „ce este un limbaj” și „cum se programează” către „cum specifici riguros” și „cum construiești sistematic”. Pe de o parte, formalizarea (gramatici, clase de limbaje, automate) oferă instrumentele de definire și analiză; pe de altă parte, proiectarea compilatoarelor tratează compilarea ca un proces stratificat: analiză lexicală, analiză sintactică, analiză semantică și generare de cod intermediar.

Manualul este gândit ca un ghid de lucru: fiecare bloc tematic introduce conceptele strict necesare, apoi arată cum se concretizează ele în modele și proceduri de proiectare (structuri de date, mașini de analiză, scheme de traducere), astfel încât cititorul să poată trece de la definiții la arhitectura unui compilator.

Partea III: Introducere în sisteme formale

Partea III fixează limbajele formale ca fundament comun pentru descrierea sintaxei și pentru construcția analizatoarelor. Pornesc de la ierarhia Chomsky și de la relația dintre gramatici și limbaje, apoi detaliez proprietățile claselor de interes practic: limbaje independente de context și limbaje regulate. În continuare, introduc noțiunea de automat de acceptare ca model operațional pentru recunoaștere, făcând distincția dintre modelul fizic și cel matematic și discutând explicit automatul finit și automatul cu stivă („push-down”), ca bază pentru înțelegerea analizării sintactice.

Partea IV: Proiectarea compilatoarelor

Partea IV este partea „inginerească” a cursului: urmăresc pas cu pas proiectarea și implementarea componentelor majore ale unui compilator. Încep cu analiza lexicală (model, proiectare, implementare), apoi tratez analiza sintactică atât descendentă (analizor recursiv descendent, LL(1), variante orientate spre tabele), cât și ascendentă (shift-reduce, precedență simplă/slabă, familia LR). După aceea, analiza semantică este prezentată ca o traducere dirijată prin sintaxă, cu specificații și algoritmi corespunzători atât pentru strategii top-down, cât și bottom-up.

În fine, generarea codului intermediar este discutată ca etapă de stabilizare a reprezentării înainte de codul obiect: notație poloneză, arbori sintactici, cod cu trei adrese (cvadruple/triplete) și tehnici pentru expresii booleene și instrucțiuni de control. Ideea este să se vadă compilarea ca o succesiune de transformări între reprezentări, fiecare transformare fiind justificată și controlabilă.

Cuprins (reconstituit)

II. INTRODUCERE ÎN TEORIA COMPILĂRII

  • Capitolul 1. Specificarea limbajelor
    • 1.1. Gramatici și limbaje Chomsky
    • 1.2. Proprietățile unor clase de limbaje formale
    • 1.2.1. Limbaje independente de context
    • 1.2.2. Limbaje regulate
    • 1.3. Automate de acceptare
    • 1.3.1. Model fizic și model matematic
    • 1.3.2. Automatul finit
    • 1.3.3. Automatul „push-down”
  • Capitolul 2. Traducerea limbajelor
    • 2.1. Schema de traducere dirijată prin sintaxă
    • 2.2. Automate de traducere
    • 2.3. Gramatici de atribute

III. PROIECTAREA COMPILATOARELOR

  • Capitolul 1. Analiza lexicală
    • 1.1. Generalități
    • 1.2. Modelul analizatorului lexical
    • 1.3. Proiectarea unui analizator lexical
    • 1.4. Implementarea unui analizator lexical
  • Capitolul 2. Analiza sintactică
    • 2.1. Analiza sintactică descendentă
    • 2.1.1. Analizator recursiv descendent
    • 2.1.2. Analizoare de sus în jos orientate spre tabele
    • 2.1.3. Gramatici LL(1)
    • 2.1.4. Un analizator de sus în jos eficient
    • 2.2. Analiza sintactică ascendentă
    • 2.2.1. Analiza „shift-reduce”
    • 2.2.2. Gramatici simple de precedență
    • 2.2.3. Implementarea unei mașini de tip „shift-reduce” pentru o gramatică de precedență
    • 2.2.4. Gramatici de precedență slabă
    • 2.2.5. Analizoare sintactice LR
  • Capitolul 3. Analiză semantică
    • 3.1. Traducere dirijată prin sintaxă
    • 3.2. O specificație de traducere pentru analiza de sus în jos
    • 3.3. Implementarea unei mașini de traducere predictivă
    • 3.4. Un algoritm de traducere recursivă prin descendență
    • 3.5. O specificație de traducere pentru analiza de jos în sus
  • Capitolul 4. Generarea codului intermediar
    • 4.1. Notație poloneză
    • 4.2. Arbori sintactici
    • 4.2. Cod intermediar cu trei adrese
    • 4.3.1. Cvadruple
    • 4.3.2. Triplete
    • 4.4. Generarea de cod intermediar pentru expresii booleene
    • 4.5. Generarea de cod intermediar pentru instrucțiunile de control

Legături