Barcelona, februarie 2013

Motivul călătoriei

În februarie 2013 am ajuns pentru câteva zile la Barcelona, pentru a participa la HEALTHINF 2013, cea de-a șasea Conferință Internațională de Informatică Medicală. Nu plecam însă numai pentru a mai adăuga o conferință la lista participărilor mele profesionale. Țineam foarte mult la lucrarea pe care urma să o prezint, Paradigm Shifts in Health Informatics.

Deplasarea a fost posibilă datorită sprijinului acordat printr-un proiect coordonat de profesoara Adina Florea, pe atunci decană a Facultății de Automatică și Calculatoare din Politehnica București. Cu aproape douăzeci de ani înainte, ea îmi fusese o studentă eminentă. Eu predam la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, dar nu dispuneam de un proiect propriu din care să pot finanța călătoria. Fără acest ajutor, probabil că nu aș fi ajuns la Barcelona pentru a-mi prezenta lucrarea.

O lucrare de sinteză

Articolul nu descria un singur proiect și nici nu era numai rezultatul unei cercetări recente. Încerca să privească de la o anumită înălțime ceea ce observasem și elaborasem în mai bine de cincisprezece ani de activitate în informatica medicală, desfășurată în cea mai mare parte în Italia.

Ideea centrală era că evoluțiile importante dintr-un domeniu pot fi înțelese ca schimbări de paradigmă. O paradigmă nu este doar o tehnologie nouă, ci un mod diferit de a privi realitatea, de a organiza activitățile și de a concepe sistemele care le susțin. Mai mult, paradigmele pot transporta cunoaștere dintr-un domeniu în altul: din modelarea întreprinderilor și ingineria software spre sănătate, dar și din practica medicală spre informatică.

Această detașare față de domeniul studiat și deja, în mare parte, înțeles mi se pare esențială pentru orice cercetător. Numai astfel, ieșind din interiorul unei white box și contemplând domeniul ca pe o black box, putem sesiza două aspecte fundamentale ale cercetării: influența mediului asupra domeniului studiat și similitudinile sale cu alte domenii învecinate.

Lucrarea relua unele idei formulate încă din perioada cercetărilor mele în ingineria software. Metamodelul de business prezentat în cartea mea din 1992, bazat pe activități, agenți, obiecte, instrumente și reguli, putea fi folosit și pentru înțelegerea proceselor medicale. În partea finală apăreau sistemele multi-agent, avatarurile digitale, modelul R2V2R — Real to Virtual to Real — și ecosistemul digital de sănătate. Privit retrospectiv, articolul încerca să surprindă transformarea pe care aveam să o numim tot mai frecvent digitalizare.

HEALTHINF 2013, Barcelona, 11–14 februarie 2013.
Luca Dan Serbanati și Serban Radu, Paradigm Shifts in Health Informatics, Proceedings of HEALTHINF 2013, pp. 256–262.
Pagina dedicată lucrării în secțiunea Cercetare

Hotelul și primele imagini ale orașului

Am locuit la Hotelul Barceló Sants, instalat chiar deasupra marii gări Barcelona Sants. Amenajarea interioară, cu linii simple și accente inspirate de o stație orbitală, era neobișnuită. De la fereastra camerei aveam o vedere largă asupra cartierelor orașului, o primă imagine a Barcelonei înainte de a porni pe străzi.

Hotelul Barceló Sants deasupra gării Barcelona Sants — Fig. 1. Hotelul Barceló Sants, construit deasupra gării Barcelona Sants, unde am fost cazat.

Camera de la Hotelul Barceló Sants — Fig. 2. Camera mea de la Hotelul Barceló Sants, amenajată în stilul futurist al hotelului.

Barcelona văzută de la fereastra hotelului — Fig. 3. O primă vedere asupra Barcelonei, de la fereastra hotelului.

O cină neobișnuită la La Paradeta

În apropierea hotelului am descoperit La Paradeta Sants, un restaurant cu totul deosebit. Nu semăna cu un local obișnuit, ci mai curând cu o pescărie în care peștele și fructele de mare erau expuse pe un pat de gheață: creveți, langustine, scoici, calmari, sepie și diferite feluri de pește.

Clientul își alegea singur produsele de la tejghea și indica felul în care dorea să fie preparate. Comanda era trimisă la bucătărie, iar când mâncarea era gata erai chemat să o ridici. Simplitatea sălii contrasta cu bogăția tejghelei și cu prospețimea preparatelor.

Tejgheaua restaurantului La Paradeta Sants — Fig. 19. Tejgheaua de la La Paradeta Sants, amenajată ca într-o pescărie.

Pește și fructe de mare la La Paradeta — Fig. 20. Pește și fructe de mare expuse pe gheață, pentru a fi alese de client.

Alegerea comenzii la tejgheaua La Paradeta — Fig. 21. Comanda se făcea direct la tejghea, după alegerea produselor.

Am mâncat într-un decor modest, fără ceremonialul unui restaurant elegant, dar tocmai amestecul dintre pescărie, autoservire și bucătărie marină făcea experiența memorabilă. La plecare, în fața intrării se formase deja o coadă.

Luca la masa restaurantului La Paradeta — Fig. 22. La masa simplă a restaurantului, cu preparatele aduse pe rând.

Tejghea cu pește și fructe de mare la La Paradeta — Fig. 23. Tejgheaua bogată în pește, crustacee și moluște.

Intrarea restaurantului La Paradeta Sants și coada de clienți — Fig. 24. La plecare, în fața restaurantului se formase deja o coadă.

Prin Barcelona

Conferința și pregătirea prezentării ocupau o parte importantă a zilelor, dar am folosit aproape fiecare interval liber pentru a vedea orașul. Nu a fost o excursie planificată în tihnă, ci o succesiune de ieșiri printre activitățile conferinței, în care încercam să folosesc fiecare oră rămasă.

Am trecut prin zone foarte diferite: bulevarde moderne, promenada de la Arc de Triomf, Parc de la Ciutadella și străzile înguste ale centrului vechi. Orașul își schimba repede chipul, de la clădirile contemporane la goticul dens al vechii Barcelone.

Avinguda Diagonal și Torre Glòries — Fig. 4. Avinguda Diagonal, cu Torre Agbar — astăzi Torre Glòries — în depărtare.

Arc de Triomf din Barcelona — Fig. 5. Arc de Triomf, una dintre intrările monumentale spre promenada Ciutadella.

Fig. 6. Castell dels Tres Dragons, clădire modernistă din Parc de la Ciutadella.

Pont del Bisbe în Cartierul Gotic — Fig. 7. Pont del Bisbe, una dintre imaginile caracteristice ale Cartierului Gotic.

Fig. 8. Fațada bazilicii Santa Maria del Mar, întâlnită în peregrinarea prin centrul vechi.

La Rambla și La Boqueria

La Rambla oferea imaginea cea mai vie și mai aglomerată a orașului. Din Plaça de Catalunya am coborât spre port, printre chioșcuri, terase, trecători și clădiri cunoscute. Am intrat în La Boqueria, unde culorile tarabelor transformau piața într-un adevărat spectacol.

La Rambla din Barcelona — Fig. 10. La Rambla, coborând dinspre Plaça de Catalunya spre port.

Intrarea în piața La Boqueria — Fig. 11. Intrarea în Mercat de Sant Josep de la Boqueria.

Tarabă cu fructe în La Boqueria — Fig. 12. Culorile și abundența unei tarabe din La Boqueria.

Gran Teatre del Liceu seara — Fig. 13. Gran Teatre del Liceu, fotografiat seara de pe La Rambla.

Columb și Port Vell

La capătul sudic al promenadei am ajuns la Monumentul lui Cristofor Columb și, mai departe, la Port Vell. Lumina de februarie cobora peste ambarcațiuni, palmieri și clădirile portului. Spre seară, traseul a continuat pe Passeig de Colom, până la sculptura monumentală El Cap de Barcelona.

Port Vell și Rambla de Mar — Fig. 15. Port Vell, cu Rambla de Mar și clădirile portului.

Ambarcațiuni în Port Vell — Fig. 16. Ambarcațiunile și promenada cu palmieri din Port Vell, la sfârșitul zilei.

Clădiri monumentale pe Passeig de Colom — Fig. 17. Clădirile monumentale de la capătul Passeig de Colom.

El Cap de Barcelona de Roy Lichtenstein — Fig. 18. El Cap de Barcelona, sculptura lui Roy Lichtenstein, la apus.

Pagini dedicate

Mai multe obiective au primit pagini proprii, deoarece fotografiile și experiențele legate de ele depășeau cadrul unui simplu episod din traseul general.

Sagrada Família
Exteriorul monumental, interiorul inundat de lumină și detaliile arhitecturii lui Antoni Gaudí.
Fundació Joan Miró
Operele lui Miró, clădirea lui Josep Lluís Sert, terasele și panorama de pe Montjuïc.
Două seri la Gran Teatre del Liceu
Povestirile lui Hoffmann, sala, scările și Saló dels Miralls.
Catedrala din Barcelona
Fațada, navele gotice, corul, capelele și retrocorul.
Santa Maria del Mar
Sobrietatea, unitatea spațiului și lumina goticului catalan.
De la Plaça d’Espanya la Montjuïc
Dona i Ocell, Arenas, Turnurile Venețiene și urcarea spre Palau Nacional.
Museu Nacional d’Art de Catalunya
De la frescele romanice și retablurile gotice până la Colecția Thyssen și Picasso.

Înapoi la începutul paginii · Înapoi la Călătorii

Luca Dan Șerbănați

Profesor emerit la Politehnica din București

Cercetare, învățământ, industrie și memorii