Proiecte de cercetare
În această pagină sunt reunite proiectele de cercetare care au avut o formă explicită de susținere: grant, contract, program instituțional sau alt tip de finanțare. Am păstrat aici numai proiectele propriu-zise, distinct de temele de cercetare și de rezultatele exprimate în cărți și articole.
Proiectele pentru care există deja material mai amplu trimit spre pagini proprii; cele pentru care am o descriere de câteva paragrafe pot fi deschise prin clic pe titlu. Denumirile extinse sunt păstrate în română. În cazul familiei INTERFORM, numele desemnează o direcție de cercetare și mai multe proiecte distincte, nu un singur proiect izolat.
Începuturi: sisteme, limbaje, compilatoare
Această primă perioadă reunește proiectele care au stat la baza formării mele ca cercetător în informatică: sisteme interactive, portabilitatea programelor, limbaje de programare și tehnici de compilare. Multe dintre ideile dezvoltate aici au fost reluate ulterior, la un nivel mai larg, în ingineria software.
1972–1973 — SISIF-1 (sistem interactiv multi-utilizator pentru calculatoare interconectate)
Unul dintre primele mele proiecte importante a fost SISIF-1, sistem interactiv multi-utilizator pentru calculatoare interconectate. El aparține perioadei în care informatica românească începea să se desprindă de modelul prelucrării strict batch și să exploreze lucrul interactiv.
Rol: participant la dezvoltare.
1973–1978 — Studiu statistic comparativ al frecvenței bolilor respiratorii (zona Tg. Jiu–Petroșani)
Acest proiect, realizat în colaborare cu Institutul de Igienă și Sănătate Publică, arată că interesul meu pentru aplicații apropiate de domeniul medical apare foarte devreme. A fost un proiect de analiză statistică și prelucrare de date, diferit de linia dominantă a preocupărilor mele din acea perioadă, dar semnificativ prin orientarea sa aplicativă.
Sponsor: Institutul de Igienă și Sănătate Publică. Rol: participant, programator.
1974–1976 — Portabilitatea programelor (studiu comparativ al metodelor bootstrap; implementare compilator BCPL)
Proiectul a urmărit soluții pentru portabilitatea programelor și a inclus o implementare portabilă a limbajului BCPL, bazată pe ideea de mașină abstractă. Pentru mine, acesta a fost un punct de plecare esențial: de aici pornesc interesul pentru nivele intermediare de reprezentare, separarea dintre model și implementare și ideea că un sistem software trebuie gândit peste particularitățile unei mașini concrete.
Sponsor: ICI București.
1975–1976 — Macroprocesorul STAGE-2 (implementare portabilă prin metoda half-bootstrap)
Proiectul aparține aceleiași familii de preocupări privind portabilitatea. STAGE-2, macroprocesor universal creat de W. Waite, era interesant tocmai prin procedura sa de implementare portabilă, iar lucrul pe acest proiect mi-a consolidat interesul pentru metode sistematice de construire a instrumentelor software.
Sponsor: ICI București. Rol: promotor al temei, investigator principal, manager.
1977–1979 — Compilatorul RTL/2 (limbaj de programare în timp real pe calculatoare CORAL, metoda LL(1))
RTL/2 era un limbaj orientat spre aplicații în timp real. Proiectul a presupus proiectarea și implementarea unui compilator și a valorificat intens gramatici LL(1) și scheme de traducere orientate de sintaxă. A fost una dintre experiențele care mi-au fixat definitiv interesul pentru compilatoare și pentru proiectarea riguroasă a sistemelor de programare.
Sponsor: ICI București. Rol: promotor, PI, manager.
1978–1980 — Sistem conversațional ALGOL (compilator incremental LALR(1), teză de doctorat)
Acest proiect, aflat la baza tezei mele de doctorat, urmărea o versiune conversațională a limbajului ALGOL-60. Sistemul era multi-utilizator, iar compilatorul se baza pe compilare incrementală, gramatici LALR(1), gramatici de atribute și scheme de traducere orientate de sintaxă. Tot aici apare, într-o primă formă, interesul meu pentru proiectarea sistematică, extins ulterior de la programe la produsul software în ansamblu.
Sponsor: cercetarea pentru teza de doctorat. Rol: manager de echipă, arhitect.
Inginerie software și medii de dezvoltare
În anii ’80, interesul meu s-a deplasat tot mai mult spre proiectarea asistată și spre organizarea mediilor de dezvoltare software. Mai multe proiecte distincte, toate finanțate în România, se înscriu în această familie de preocupări.
1983 — Sistem pentru proiectarea asistată de calculator a compilatoarelor
Acest proiect marchează trecerea de la compilatorul izolat la ideea unui instrument de proiectare asistată. Miza nu mai era doar construirea unui compilator particular, ci explicitarea cunoștințelor și pașilor de proiectare într-o formă reutilizabilă și asistabilă de calculator.
1985 — CAD/CAM pentru dezvoltarea programelor
Proiectul a extins preocuparea pentru proiectarea asistată către dezvoltarea automată a programelor. El a pregătit trecerea spre ideea unui mediu coerent de inginerie software și spre integrarea modelelor formale cu tehnici de inginerie a cunoștințelor.
1985–1986 — CAD pentru sisteme cu control distribuit (mediu de proiectare PLC cu graphset-uri)
Acest proiect a adaptat ideile de proiectare asistată la domeniul sistemelor cu control distribuit. A fost important pentru mine pentru că a dus conceptele din aria compilatoarelor și a mediilor software spre un context inginereasc mai apropiat de automatizări și de validarea comportamentelor distribuite.
Sponsor: IIT București. Rol: promotor, manager, analist.
1986–1989 — INTERFORM (mediu de inginerie software bazat pe semnificație)
Proiectul INTERFORM reprezintă nucleul cel mai matur al cercetărilor mele din anii ’80 în ingineria software. Ideea centrală era aceea că produsul software trebuie modelat ca un artefact cu mai multe fațete, fiecare corespondentă unui concern al actorilor implicați. Din această viziune derivau atât o teorie a artefactelor intermediare, cât și o arhitectură de mediu software capabil să asocieze obiecte, activități, agenți și instrumente într-un ansamblu coerent.
Rezultatele teoretice și tehnologice ale acestui proiect au stat la baza cărții mele Integrating Tools for Software Development și anticipează, în felul lor, direcții care vor fi recunoscute mult mai târziu sub nume precum concern-oriented modeling sau aspect-oriented programming.
Sponsor: Institutul de Tehnică de Calcul / IIT București. Rol: promotor, PI, manager, analist de sistem, arhitect software.
1987–1989 — Integrarea instrumentelor software într-un mediu de programare
Acest proiect a reprezentat componenta tehnologică și de integrare a familiei INTERFORM. Nu era vorba doar despre existența unor unelte separate, ci despre articularea lor într-un mediu capabil să susțină procesul software ca întreg.
1989 — Limbaj de specificare a procesului software
În mod firesc, interesul pentru mediul software a condus și spre descrierea explicită a procesului de dezvoltare. Proiectul privind limbajul de specificare a procesului software a încercat să dea o expresie formală unei activități care, de obicei, rămânea descrisă doar informal.
Informatică medicală
Aceste proiecte aparțin începuturilor activității mele italiene în informatică medicală. Ele au avut ca miză modelarea unităților sanitare, a dosarelor clinice și a cooperării dintre aplicații eterogene din mediul clinic și spitalicesc.
1994–1995 — Modelarea dosarelor clinice (proiectul european MILORD)
Tema de cercetare aparținea proiectului european MILORD, orientat spre medii multimedia pentru dosarul pacientului. Obiectivul meu a fost găsirea unei modalități de mapare a dosarului medical într-o specificație orientată pe obiecte, bazată pe metodologia OMT, utilizabilă ulterior în dezvoltarea unui sistem expert.
Sponsor: ISRDS-CNR, Italia. Rol: cercetător vizitator; cursuri, articole, rapoarte.
1996–1997 — Modelarea și standardizarea unităților sanitare (HCU)
Proiectul a pus accent pe aspectele manageriale și de cooperare din unitățile sanitare. Am urmărit o modelare orientată de ghiduri și de procese, nu doar o simplă inventariere de date și aplicații.
Sponsor: ISRDS-CNR, Italia / grant TEMPUS. Rol: profesor vizitator; cursuri, articole, rapoarte.
1997–1998 — Sisteme informatice integrate și integrabile pentru gestionarea unităților sanitare
Tema aparținea Programului Național italian MURST de cercetare și educație în telemedicină. Obiectivul era proiectarea unei arhitecturi capabile să gestioneze comunicația dintre aplicații eterogene în mediul spitalicesc. Aici se consolidează interesul meu pentru integrarea aplicațiilor și pentru arhitecturi capabile să susțină cooperarea clinică și managerială.
Sponsor: ISRDS-CNR, Italia. Rol: profesor vizitator; model conceptual, arhitectură, rapoarte și articole.
Interoperabilitate semantică și servicii publice
2005–2008 — SemA2B (integrarea bazată pe semantică a serviciilor publice în sprijinul mediului de afaceri)
SemA2B a fost un proiect CEEX orientat spre construirea unei infrastructuri bazate pe tehnologii semantice pentru cooperarea dintre organizații publice din România și pentru integrarea serviciilor oferite întreprinderilor. În nucleul său se afla ideea că serviciile publice pot fi modelate și executate într-o manieră interoperabilă, depășind insularitatea sistemelor instituționale.
În cadrul proiectului au fost analizate nevoile întreprinderilor privind servicii transfrontaliere, a fost definit un profil de întreprindere virtuală, a fost construit un portal de acces unificat la servicii și a fost realizat un sistem experimental pentru modelarea și execuția proceselor și serviciilor specifice furnizorilor publici. Deși validarea s-a făcut în jurul Camerelor de Comerț, arhitectura era gândită extensibil și către alte tipuri de organizații publice.
Sponsor: Ministerul Educației și Cercetării. Rol: responsabil al proiectului pentru Universitatea Politehnica.
Digital health
În această etapă, proiectele mele s-au orientat spre servicii medicale distribuite, dosare virtuale de sănătate, evaluarea economică a protocoalelor și integrarea aplicațiilor clinice într-o infrastructură regională.
2003–2005 — MobiDis (telemedicină prin dispozitive mobile)
MobiDis a urmărit includerea furnizorilor și beneficiarilor de servicii medicale într-o organizație virtuală de sănătate. Sistemul propunea accesul la dosare virtuale de sănătate de pe desktop, laptop, PDA și alte dispozitive mobile, pe baza unei arhitecturi distribuite în mai multe straturi.
Din punct de vedere conceptual, proiectul este important deoarece cristalizează ideea de Virtual Healthcare Record. Din punct de vedere tehnologic, prototipul valida o soluție bazată pe web services și pe standarde XML (SOAP, WSDL, UDDI), deservind atât clienți browser, cât și aplicații dedicate și dispozitive mobile.
Sponsor: CNR Italia. Tehnologii: J2EE, XML, SOAP, WSDL, UDDI, Rational Rose, MySQL, Java. Rol: co-coordonator, arhitect software.
2005–2006 — HCeval / E-DIMEM (evaluare economică online a protocoalelor medicale)
E-DIMEM este un model economic pentru evaluarea costurilor protocoalelor medicale, construit pe o abordare de tip activity-based costing. Protocolul este privit ca traseu terapeutic și diagnostic desfășurat într-un sistem virtual de sănătate alcătuit din spitale, cabinete, servicii și domiciliul pacientului.
Software-ul permite calculul costurilor pe faze, agregarea costului total și compararea mai multor alternative, punând în evidență impactul economic al deciziilor de reorganizare sau al investițiilor în ICT. Proiectul este important pentru că introduce o dimensiune economică și de guvernanță într-un cadru conceptual apropiat de digital health.
Sponsor: CNR Italia. Tehnologii: Browser, MySQL, PHP, JavaScript, DHTML. Rol: manager de proiect, analist, arhitect software, programator.
2006 — CRF Manager (managementul formularelor de înregistrare clinică în studiile clinice)
CRF Manager exemplifică utilizarea arhitecturilor orientate pe servicii și a web services pentru gestionarea întregului ciclu de viață al formularelor CRF din studiile clinice. Proiectul a mers dincolo de simpla digitalizare a unui formular și a urmărit susținerea procesului clinic prin servicii distincte: definirea șabloanelor, colectarea datelor, descărcarea șabloanelor și încărcarea datelor.
Aplicația era gândită pentru centre coordonatoare și centre de studiu și includea server de aplicații, server de baze de date, server de web services și interfață Web. În plus, a fost prevăzut și acces de pe PDA și smartphone, ceea ce îi dădea, pentru momentul respectiv, un caracter tehnologic destul de avansat.
Sponsor: CNR Italia. Tehnologii: .NET 2.0, C#, .NET Compact Framework. Rol: manager de proiect.
2006–2010 — LuMiR (Lucania Medici in Rete)
LuMiR este proiectul prin care conceptul de dosar virtual de sănătate ajunge la scara unei infrastructuri regionale reale. Proiectul, desfășurat în regiunea Basilicata, a urmărit analiza, proiectarea și implementarea unei platforme software capabile să integreze aplicații medicale locale și alte sisteme legacy într-o arhitectură SOA.
Platforma este centrată pe Virtual Healthcare Record, care înregistrează și recuperează datele clinice ale evenimentelor medicale semnificative din viața cetățenilor. LuMiR a fost gândit ca infrastructură regională de web services, interconectând la nivel aplicativ EMR-uri locale și sisteme informaționale regionale și facilitând dezvoltarea de aplicații verticale pentru continuitatea îngrijirii și guvernanță clinică.
Sponsor: DIT, Prezidența Consiliului de Miniștri din Italia. Tehnologii: .NET, ASP, .NET Framework 2. Rol: manager de proiect, arhitect software.
2009–2012 — PreUrt / LuMiR (adoptarea și extinderea sistemului LuMiR în Basilicata)
Această etapă reprezintă continuarea și extinderea infrastructurii LuMiR. Ea marchează trecerea de la faza de concepere și implementare inițială la una de adoptare regională și de consolidare a interoperabilității semantice dintre aplicațiile medicale locale.
Sponsor: DIT, Prezidența Consiliului de Miniștri din Italia.
Toate proiectele de cercetare (cronologic)
- 1972–1973 — SISIF-1
- 1973–1978 — Studiu statistic comparativ al frecvenței bolilor respiratorii în zona Tg. Jiu
- 1974–1976 — Portabilitatea programelor
- 1975–1976 — Macroprocesorul STAGE-2
- 1977–1979 — Compilatorul RTL/2
- 1978–1980 — Sistem conversațional ALGOL
- 1983 — Sistem pentru proiectarea asistată de calculator a compilatoarelor
- 1985 — CAD/CAM pentru dezvoltarea programelor
- 1985–1986 — CAD pentru sisteme cu control distribuit
- 1986–1989 — INTERFORM
- 1987–1989 — Integrarea instrumentelor software într-un mediu de programare
- 1989 — Limbaj de specificare a procesului software
- 1994–1995 — Modelarea dosarelor clinice
- 1996–1997 — Modelarea și standardizarea unităților sanitare
- 1997–1998 — Sisteme informatice integrate și integrabile pentru gestionarea unităților sanitare
- 2003–2005 — MobiDis
- 2005–2006 — HCeval / E-DIMEM
- 2005–2008 — SemA2B
- 2006 — CRF Manager
- 2006–2010 — LuMiR
- 2009–2012 — PreUrt / LuMiR





