Ingineria software

Această secțiune reunește cercetările mele din domeniul ingineriei software, așa cum s-au cristalizat începând cu a doua jumătate a anilor ’70 și au evoluat de-a lungul anilor ’80, într-un context tehnologic marcat de fragilitatea software-ului, lipsa standardelor și nevoia unei abordări sistematice a proiectării. Secțiunea urmărește și felul în care aceste idei au fost transferate ulterior în educație, prin profilul de Software Engineering construit la FILS.

Pentru mine, ingineria software nu a fost niciodată doar o colecție de tehnici de programare, ci un efort de a înțelege și modela procesul prin care un produs software ia naștere: de la idei și specificații, la forme intermediare, decizii de proiectare și, în final, implementare.

Pagini de sinteză și reflecție

• Istoria ingineriei software
  Cronologie comentată a domeniului, de la programarea artizanală și Conferința NATO de la Garmisch până la Agile, DevOps, cloud, IA generativă și transformarea actuală a disciplinei.
• Viitorul Ingineriei Software
  Eseu-dialog despre viitorul domeniului și al educației în Software Engineering, pornind de la experiența școlii construite la FILS și de la provocările aduse de platforme, DevOps, cloud și IA generativă.
• Arhitectura IA agentică: revenirea Ingineriei Software
  Reflecție asupra sistemelor populate de agenți inteligenți, în care contextul devine o stare adaptabilă a universului agentului, agenții formează ecosisteme digitale, iar instrumentele, memoria, controlul și observabilitatea trebuie reunite într-un framework integrat.

Memorie instituțională și educație

• FILS: revenirea la Politehnica
  Pagina memorialistică despre revenirea mea la Politehnica, construirea profilului de Software Engineering, introducerea noilor discipline, formarea corpului didactic, primul master de specialitate și reflecția asupra viitorului acestei direcții educaționale.

Direcții principale

• Portabilitatea programelor (1974-1979)
  Limbaje portabile, cod intermediar, macroprocesoare (BCPL, INTCODE, STAGE-2, JANUS) și primele articole despre portabilitate ca obiectiv inginerec.
• Ordine în haos. Ingineria software și arhitecturi pe nisip (1980–1989)
  Modelarea procesului de proiectare software, mașina abstractă, interforma și sistemul INTERFORM ca mediu de dezvoltare asistată.
• Integrating Tools for Software Development (Prentice Hall, 1992)
  Cartea sintetizează modelul meu al procesului software, construit pe patru familii de entități: obiecte, activități, agenți și unelte. Din acest univers rezultă ideea unui mediu integrat și programabil pentru dezvoltarea și evoluția programelor.

Articole reprezentative (selectiv)

• 2012 — Towards an Agent-Oriented Architecture of the Digital Healthcare Ecosystem
  Model conceptual pentru DHE și VHCR + tranziție explicită spre implementare prin agentificare (clase de agenți, componente, arhitectură MAS).
• 2013 — Strengthening Context-Awareness of Virtual Species in Digital Ecosystems
  Ecosisteme digitale pentru sănătate (DHE), avatare/organisme virtuale, context multifacetic (clinic, ambient, BDI emoțional, profil social) și arhitectură multi-agent pentru colectare și integrare.

---

Textele din această secțiune sunt organizate ca pagini de sinteză, însoțite acolo unde este necesar de documente PDF sau pagini detaliate. Ele reflectă o etapă în care preocupările mele de cercetare se îndepărtează treptat de construcția izolată de programe și se concentrează asupra procesului software ca obiect de studiu în sine. Legătura cu pagina despre FILS arată continuarea acestor idei în plan didactic și instituțional. Paginile de sinteză și eseul despre viitor sunt semnalate și în traseul transversal Reflecții.