Volumul publicat la Prentice Hall în 1992 reunește și consolidează o direcție de cercetare preponderentă în anii ’80: modelarea procesului software ca univers coerent de obiecte, activități, agenți și unelte, astfel încât dezvoltarea unui proiect software să poată fi susținută de un mediu integrat și, până la un punct, programabil.
Cartea a apărut la sfârșitul anului 1992; unele exemplare poartă însă anul 1993, ceea ce explică diferența de datare întâlnită în unele bibliografii.
Cartea pleacă de la premisa că procesul software poate fi descris și orchestrat mai riguros dacă: (1) obiectele sunt reprezentate în forme structurate și interconectate, (2) activitățile sunt modelate ca transformări explicite, (3) agenții (umani sau automați) operează în contexte controlate, iar (4) uneltele sunt integrate prin interfețe și convenții comune.
Pentru orientare rapidă, am păstrat descrierea la nivel de părți; detaliile sunt în pagina de cuprins.
Pagina aceasta este un punct de intrare. Textul complet (în formă narativ-tehnică) se găsește în Descriere detaliată, iar documentele scanate sunt organizate separat în Fragmente și Figuri.